În general totul e construit pe filozofia
UNIX "fă un singur lucru, dar fă-l bine". Adică mai multe programe specializate pe domeniul lor, care comunică între ele, în locul unui mega-program care să facă tot.
dpkg
program pentru manipularea pachetelor
.deb
este programul care se ocupă de instalarea efectivă a pachetelor (fișierele
.deb) și este folosit de toate celelalte programe care „instalează/șterg” pachete[1].
Poate fi folosit pentru a instala fișiere
.deb și pentru a afla informații despre pachetele
instalate (respectiv fișierele lor). Necesită
root pentru instalări/ștergeri dar poate fi folosit de orice utilizator pentru a obține informații. Nu este recomandat pentru instalare/ștergere decât în cazuri speciale.
Exemple[2]:
# dpkg -i un_fișier.deb
instalează fișierul
.deb. Va eșua dacă nu sunt îndeplinite toate dependențele
# dpkg -i pachet.deb dep1.deb dep2.deb
instalează pachetele.
dep1 și
dep2 sunt dependențe pentru
pachet (ordinea nu contează dacă sunt specificate toate odată, sau se instalează pe rând: mai întâi dependențele după care pachetul respectiv)
$ dpkg -l
afișează TOATE pachetele instalate sau care au fost vreodată instalate. Util pentru a vedea starea unui pachet:
ii - totul ok.
$ dpkg -l nume_pachet
$ dpkg -l nume_parțial*
$ dpkg -l *nume_parțial
$ dpkg -l *nume_parțial*
afișează starea pachetelor instalat/șters/necunoscut/...
$ dpkg -S nume_fișier
afișează pachetul instalat care conține fișierul.
$ man dpkg
manualul de utilizare
apt
(scris și APT) -
Advanced Package Tool
Este sistemul de gestionare a pachetelor. Pachetele pot proveni din diverse surse (CD, DVD, ftp, ...) enumerate în
/etc/apt/sources.list sau în fișierele din
/etc/apt/sources.list.d/
Pachetele sunt instalate conform următoarelor priorități:
- prioritatea sursei
- versiunea cea mai nouă a pachetului
- ordinea listării sursei în sources.list
Prioritățile pot fi ajustate în
/etc/apt/preferences (nu există implicit) sau prin opțiunea
Default-Release din
/etc/apt/apt.conf (nu există implicit).
Poate fi folosit prin intermediul programelor
apt-get și
apt-cache sau apelat ca „bibliotecă” de către alte programe.
$ man apt
$ man apt.conf
$ man sources.list
$ man apt_preferences
manualul pentru
apt și fișierele de configurare
apt-get
program din pachetul
apt (interfață pentru
apt)
Poate fi folosit pentru instalare/ștergere de pachete. Considerat de nivel destul de jos, dar poate fi folosit pentru managementul sistemului. Necesită
root pentru instalări/ștergeri, dar poate fi folosit de orice utilizator pentru descărcări de pachete, pachete-sursă.
Exemple:
# apt-get update
actualizeaza listele cu pachete (această comandă ar trebui să fie rulată întotdeauna înainte de a instala sau actualiza pachete)
# apt-get upgrade
actualizeaza toate pachetele care pot fi actualizate
# apt-get install pidgin
descarcă (dacă este necesar) pachetul
pidgin, împreună cu toate dependențele și folosește
dpkg pentru a le instala
# apt-get purge pidgin
șterge pachetul pidgin (inclusiv toate fișierele de configurare la nivel de sistem)
# apt-get autoremove
șterge toate pachetele care au fost instalate doar ca dependențe pentru alte pachete
$ man apt-get
manualul de utilizare
apt-cache
program din pachetul
apt (interfață pentru apt)
Poate fi folosit pentru a obține informații despre pachete (instalate sau nu). Este mai rapid la căutări decât
aptitude dar nu știe să caute decât în numele pachetelor sau descrieri.
Exemple:
$ apt-cache search total commander
toate pachetele care conțin
total și commander în nume sau în descriere
$ apt-cache search -n pidgin
toate pachetele care conțin
pidgin în denumire
$ apt-cache policy
afișează prioritățile surselor de pachete
$ apt-cache policy pidgin
afișează versiunile pachetului din toate sursele respectiv prioritatea și „versiunea candidată”, adică cea care va fi instalată
implicit cu
apt-get/aptitude/synaptic
$ man apt-cache
manualul de utilizare
aptitude
program pentru management de pachete și interfață pentru apt
aptitude folosește anumite funcții din
apt, dar are implementat propriul rezolvator de dependențe (mai complex și mai puternic) și propria funcție de căutare. Pentru funcțiile de bază se poate spune că
aptitude =
apt-get +
apt-cache dar fiecare implementează funcții pe care celelalte nu le au. Este recomandat față de
apt-get de mai mulți ani, deși unii mai conservatori susțin că
apt-get este mai bun.
aptitude are două moduri principale de lucru: linie de comandă și interactiv. Comenzile de bază sunt similare cu
apt-get/
apt-cache. În modul interactiv (text) folosește combinații de taste și meniuri. Există și o interfață grafică (gtk[1]), dar este încă în stadiu experimental.
Comenzile de bază sunt documentate în pagina
man dar mult mai multă informație se găsește în fișierul
/usr/share/doc/aptitude și în pachetul
aptitude-doc-en.
synaptic
interfață grafică pentru apt (gtk)
Folosește direct
apt (nu apt-get) pe post de „bibliotecă”. Este interfața grafică recomandată pentru
apt, cel puțin până când
aptitude-gtk va fi utilizabil.
adept
interfață grafică pentru apt (KDE)
A fost creat special pentru apt, dar n-a mai fost actualizat. De curând s-a fost demarat un proiect (Google Summer of Code) pentru a-l actualiza (adept 3.0). Există deja și o versiune beta, vrea cineva să testeze?
:)
kpackage
interfață
generică pentru management de pachete
Se pare că folosește comenzi
apt-get în fundal (în loc să folosească direct
apt) și nu implementează anumite funcții importante.
NU este recomandat.
[1] în ghilimele pentru că toate acele programe apelează de fapt la dpkg
[2]
# înseamnă că acea comanda necesită root,
$ înseamnă că poate fi executată de orice utilizator
[3] gtk este toolkitul folosit de Gnome. Programele pot fi folosite fără probleme în KDE dar arată cam „deplasate” (grafică diferită). KDE folosește toolkitul qt.
Apare destul de des și terminologia „biblioteci gtk” față de „biblioteci gnome”. Distincția este subtilă, dar destul de importantă. Un program care folosește biblioteci gnome, respectiv kde probabil că folosește părți importante din mediul respectiv și e posibil să „tragă” multe dependențe (sau toată suita). Programele care folosesc
doar bibliotecile gtk respectiv qt vor fi (mult) mai „ușoare”.
No comments:
Post a Comment