Vreau, vreau!!!

Cred că știu ce vreau de Crăciun. De fapt poate să fie și acum! http://www.pcper.com/article.php?aid=663&type=expert&pid=1 Oare unde se găsește așa ceva?

A screenshot with my desktop

The panel from left to right: Xfce menu Show desktop Launchers: Default xterm Thunar Default browser Midori Mutt Irssi Ayttm Pidgin Kopete Akregator Desktop switcher applet Screenshooter plugin Action button (Exit, Shutdown, ...) Applications list System tray: Akregator KTorrent Pidgin Wicd Xfce 4 Power Manager Applets: Keyboard switcher System load monitor (CPU, memory, swap) HDD monitor Network trafic (wlan0 and eth0) Clock Weather

(Ne)siguranța emailurilor și GPG

Multă lume probabil că știe, dar este un lucru care merită repetat:

Emailurile pot fi citite de oricine pe parcurs, la fel cum o carte poștală poate fi citită de orice lucrător poștal!

Bine, bine, să zicem că nu scriem nimic confidențial pe email, dar cum rămâne cu:

Emailurile pot fi contrafăcute/modificate de oricine pe traseu!

Nu mă credeți? E posibil ca din cauza filtrelor de spam să nu fi observat, dar eu am primit mai multe mesaje spam DE LA MINE! Adică am un cont de e-mail cu filtrare proastă (inexistentă?) și primesc din când în când mesaje care la expeditor (câmpul From:) au chiar adresa la care primesc mesajele. Da, știu că ISPul respectiv are putea (ar trebui?) să filtreze asemenea mesaje automat, dar e o dovadă clară că oricine poate trimite mesaje în numele meu. Oare câte au fost trimise deja? Deci ce se poate face? Tehnologii există și sunt folosite, ba chiar avem și de unde alege. Semnătura electronică, pe lângă faptul că este un indicator mult mai sigur referitor la cine a scris acel mesaj este folosită și pentru a verifica dacă mesajul a fost modificat pe parcurs. Criptarea se poate folosi în cazurile în care este necesară transmiterea de informații confidențiale: parole, numere de cont,... orice informație care nu ați dori să fie lipită pe avizierul de la bloc :) Există și două tehnologii similare pentru semnătură și/sau criptare: S/MIME și GPG. S/MIME din câte înțeleg se bazează pe certificate emise de o autoritate (modelul catedrală) pe când GPG (GnuPG, GNU Privacy Guard) se bazează pe o rețea-de-încredere (web of trust) în stilul bazar. Cred că e ușor de ghicit că GPG e mai răspândit în comunitățile FLOSS ;) Pentru a putea folosi GPG aveți nevoie de cel puțin:

• o pereche de chei (publică/privată)
• o metodă de a semna/cripta mesaje, texte, pachete, ...
• apartenență la (o) rețea-de-încredere

Oricine poate să-și genereze o pereche de chei (GPG este inclus în orice distribuție GNU/Linux și se poate instala și pe Windows/Mac) și programele uzuale de e-mail (Thunderbird, Kmail, Evolution, Sylpheed/Claws-Mail, ...) au suport pentru GPG, eventual cu extensii. Dacă folosiți în principal webmail există o extensie pentru Firefox. Problema principală este ca cei care primesc mesajul semnat să poată să și verifice identitatea semnatarului. Aici intervine rețeaua-de-încredere. Iată cum funcționează: Mă întâlnesc cu persoana cu care vreau să port corespondență sigură (semnată și/sau criptată) și ne verificăm reciproc identitatea după care facem schimb de „amprentele” cheilor GPG publice. De exemplu amprenta cheii mele este: CD 960A 2844 2952 EE06 466F 7356 B378 DEA2 2DE9 Când ajung acasă compar amprenta primită cu cheia cu care au fost semnate mesajele anterioare ca să verific că într-adevăr m-am întâlnit cu persoana cu care am corespondat până acum. Semnez cheia publică respectivă și o trimit posesorului (se poate și încărca direct pe serverele de chei, dar acest lucru poate fi considerat "fără tact"). Simplu, nu? Dar cum rămâne cu mulțimea de oameni cu care e posibil să nu mă întâlnesc niciodată în persoană? Foarte simplu: dacă sunt destule persoane în rețea care au semnat ambele chei se poate găsi calea-de-încredere (trustpath) către persoana respectivă. Adică eu nu cunosc persoana respectivă dar avem unul sau mai mulți „prieteni” comuni care au semnat și cheia mea și cheia persoanei respective. Atenție: NU semnați cheia unei persoane a cărei identitate nu a fost verificată. În România un minim ar fi verificarea carții de identitate (buletinul) a persoanei respective. Dacă sunt disponibile și alte documente (pașaport, carnet de conducere) cu atât mai bine. Desigur că o carte de identitate poate fi contrafăcută, dar n-am afirmat că sistemul e perfect! Responsabilitate și Licență: NU sunt expert în GPG. Ceea ce am scris mai sus este o compilație bazată pe diverse informații de pe 'net. De exemplu nu menționez nimic despre certificate de revocare a cheii sau cum puteți să vă schimbați cheia. Dacă țineți la siguranță/confidențialitatea corespondenței vă recomand cu căldură să citiți mai mult pe acestă temă. Pentru cazul în care cineva consideră că acest articol poate fi util într-un loc mai vizibil, prin prezenta pun la dispoziție conținutul și declin orice responsabilitate conform licenței BSD cu trei clauze.

Romanian-HOWTO actualizat

Astăzi am actualizat Romanian-HOWTO la sugestia lui Petre Rațiu. Am încercat să mențin pe cât posibil caracterul distro-agnostic, dar cum n-am mai lucrat de mult cu altceva decât Debian GNU/Linux ar fi foarte bine dacă documentul ar fi revizuit și de utilizatori de alte distribuții (în special cele bazate pe .rpm). Urmează să adaug și o secțiune nouă la Distro Way despre configurarea unui Debian pentru limba română. Oricum pagina mai trebuia actualizată :-)

Cu sau fără diacritice - mediul

Foarte multe aplicații de consolă (si emulatoarele de terminal) se bazează pe variabilele de mediu (environment variables) atunci când trebuie să afișeze caractere speciale. Pentru a avea suport corect de limba română este necesar să aveți variabila $LANG configurată pe UTF-8. În Debian acest lucru se obține cel mai ușor cu

dpkg-reconfigure locales

Astfel veți putea alege ce locale doriți să fie generate pe sistemul dumneavoastră (în cazul în care aveți nevoie de mai multe) și să stabiliți care este cea implicită. Pentru suport complet de limba română vă rugăm să alegeți ro_RO.UTF-8. Astfel sistemul va încerca să afișeze tot în limba română. Veți avea ocazia să vedeți ce programe au interfața tradusă și eventual să raportați greșeli (sau termeni inadecvați). Dacă nu doriți să faceți această configurație la nivel de sistem va fi suficient să modificați variabila $LANG pentru utilizatorul în cauză. Pentru interpretorul de comenzi (shell) bash puneți

export LANG=ro_RO.UTF-8

undeva în fișierul .bashrc Unii dintre dumneavoastră nu vor dori ca programele să afișeze traducerile în română, dar totuși să păstreze toate celelalte setări (și corectorul ortografic ține cont de $LANG dacă programul folosit nu are configurații explicite în acest sens). În acest caz puteți să setați variabila $LANGUAGE (ex. export LANGUAGE=english) Pentru configurații mai specifice încercați să modificați unele din variabilele afișate de comanda „locale”.

Cu sau fără diacritice - consola

Pentru cei care folosesc sisteme GNU/Linux fără X (sau preferă consola) va fi necesar să facă câteva configurări pentru a suporta caracterele speciale românești. În Debian cel mai simplu se face cu

dpkg-reconfigure console-setup

Notă: în 5.0 (Lenny) acest pachet nu este instalat implicit. Comanda de mai sus vă permite să alegeți tastatura, aranjamentul de tastatură, codificarea folosită în consolă, ce set de caractere să suporte fontul ales și ce font să folosiți. Pentru aranjamentul de tastatură recomand cel denumit „ro” (în variante mai vechi ar putea apărea ca varianta „comma”, cunoscut și ca aranjamentul „Programmers”. La prima vedere acest aranjament este identic cu cel „us”, dar se poate folosi tasta AltGr (sau Alt-dreapta) pentru a genera diverse caractere speciale. ă, î, ș și ț se generează cu AltGr+litera de bază iar â cu AltGr+q (deasupra de A pe o tastatură QWERTY). În afară de acestea se mai pot genera și alte caractere cum ar fi € (AltGr+e), © (AltGr+c), ghilimelele românești „” (AltGr+[ respectiv ]) și o mulțime de caractere cu accente utile pentru texte în limba maghiară sau cu umlaut pentru limba germană (Scharfes S ß este AltGr+w) dacă folosiți tastele moarte (dead keys). Limba română mai are și alte aranjamente, cum ar fi cel standard (aranjamentul implicit pentru limba română din Windows Vista). Acesta este util în cazul în care posedați una din rarele tastaturi românești. În cazul în care nu găsiți anumite caractere de pe tastatura „us” încercați AltGr :-) Aranjamentele cu sedilă vă rog să le evitați pentru a nu înmulți textele cu ș și ț greșite. Dacă aveți nevoie de aranjamentul creat de Microsoft (cel care este implicit în Windows XP sau versiunile mai vechi de Windows) acesta se numește „winkeys”. Dacă vi se pare că denumirile de aranjamente și variante sunt aceleași cu cele din X, să știți că așa este :-) console-setup folosește aceleași definiții. În ce privește celelalte setări, codificarea trebuie să fie UTF-8 (cele tip ISO-8859 sunt de evitat) iar fontul trebuie să suporte minim setul de caractere Latin2 (central Europe and Romanian). Mai departe veți putea alege între fontul implicit (VGA) și cel Terminus (un font recomandat dacă stați foarte mult în fața ecranului). Puteți alege și dimensiunea fontului (în pixeli). E posibil ca aceste instrucțiuni să funcționeze și pe distribuțiile derivate din Debian (ex. Ubuntu).

Cu sau fără diacritice - aplicații în mod text

În prima parte am testat ce emulatoare de terminal au suport corect pentru UTF-8 (consola linux nu are probleme dacă totul e configurat corect). Totuși nu e suficient, și aplicațiile au nevoie de suport. Aplicații testate de mine:

• clienți e-mail:
• mutt (1.5.20): da
• clienți IRC:
• irssi (0.8.13): da
• browsere:
• lynx (2.8.7rel.1): nu (nu afișează ș și ț, celelate caractere speciale sunt afișate fără diacritice)
• links (2.2): nu (afișează * în loc de ș și ț, celelate caractere speciale sunt afișate fără diacritice)
• links2 (2.2): da, doar în modul grafic (-g) alfel e la fel cu links
• w3m (0.5.2): da
• manageri de fișiere:
• mc (4.6.2): da
• editoare de text:
• vim (7.2.148): da
• mcedit (mc 4.6.2): da
• nano (2.0.9): da
• pagere:
• less (429): da
• more (util-linux 2.15.1~rc1): da
• most (5.0.0a): da

Dacă mai știți și alte aplicații în mod text (cu sau fără suport corect) vă rog să scrieți un comentariu.