SbLUG caută donații pentru proiectul Open High School

SbLUG caută donații pentru proiectul Open High School. Vedeți articolul pentru mai multe detalii.

Romanian-HOWTO actualizat

Astăzi am actualizat Romanian-HOWTO la sugestia lui Petre Rațiu. Am încercat să mențin pe cât posibil caracterul distro-agnostic, dar cum n-am mai lucrat de mult cu altceva decât Debian GNU/Linux ar fi foarte bine dacă documentul ar fi revizuit și de utilizatori de alte distribuții (în special cele bazate pe .rpm). Urmează să adaug și o secțiune nouă la Distro Way despre configurarea unui Debian pentru limba română. Oricum pagina mai trebuia actualizată :-)

Cu sau fără diacritice - mediul

Foarte multe aplicații de consolă (si emulatoarele de terminal) se bazează pe variabilele de mediu (environment variables) atunci când trebuie să afișeze caractere speciale. Pentru a avea suport corect de limba română este necesar să aveți variabila $LANG configurată pe UTF-8. În Debian acest lucru se obține cel mai ușor cu

dpkg-reconfigure locales

Astfel veți putea alege ce locale doriți să fie generate pe sistemul dumneavoastră (în cazul în care aveți nevoie de mai multe) și să stabiliți care este cea implicită. Pentru suport complet de limba română vă rugăm să alegeți ro_RO.UTF-8. Astfel sistemul va încerca să afișeze tot în limba română. Veți avea ocazia să vedeți ce programe au interfața tradusă și eventual să raportați greșeli (sau termeni inadecvați). Dacă nu doriți să faceți această configurație la nivel de sistem va fi suficient să modificați variabila $LANG pentru utilizatorul în cauză. Pentru interpretorul de comenzi (shell) bash puneți

export LANG=ro_RO.UTF-8

undeva în fișierul .bashrc Unii dintre dumneavoastră nu vor dori ca programele să afișeze traducerile în română, dar totuși să păstreze toate celelalte setări (și corectorul ortografic ține cont de $LANG dacă programul folosit nu are configurații explicite în acest sens). În acest caz puteți să setați variabila $LANGUAGE (ex. export LANGUAGE=english) Pentru configurații mai specifice încercați să modificați unele din variabilele afișate de comanda „locale”.

Cu sau fără diacritice - consola

Pentru cei care folosesc sisteme GNU/Linux fără X (sau preferă consola) va fi necesar să facă câteva configurări pentru a suporta caracterele speciale românești. În Debian cel mai simplu se face cu

dpkg-reconfigure console-setup

Notă: în 5.0 (Lenny) acest pachet nu este instalat implicit. Comanda de mai sus vă permite să alegeți tastatura, aranjamentul de tastatură, codificarea folosită în consolă, ce set de caractere să suporte fontul ales și ce font să folosiți. Pentru aranjamentul de tastatură recomand cel denumit „ro” (în variante mai vechi ar putea apărea ca varianta „comma”, cunoscut și ca aranjamentul „Programmers”. La prima vedere acest aranjament este identic cu cel „us”, dar se poate folosi tasta AltGr (sau Alt-dreapta) pentru a genera diverse caractere speciale. ă, î, ș și ț se generează cu AltGr+litera de bază iar â cu AltGr+q (deasupra de A pe o tastatură QWERTY). În afară de acestea se mai pot genera și alte caractere cum ar fi € (AltGr+e), © (AltGr+c), ghilimelele românești „” (AltGr+[ respectiv ]) și o mulțime de caractere cu accente utile pentru texte în limba maghiară sau cu umlaut pentru limba germană (Scharfes S ß este AltGr+w) dacă folosiți tastele moarte (dead keys). Limba română mai are și alte aranjamente, cum ar fi cel standard (aranjamentul implicit pentru limba română din Windows Vista). Acesta este util în cazul în care posedați una din rarele tastaturi românești. În cazul în care nu găsiți anumite caractere de pe tastatura „us” încercați AltGr :-) Aranjamentele cu sedilă vă rog să le evitați pentru a nu înmulți textele cu ș și ț greșite. Dacă aveți nevoie de aranjamentul creat de Microsoft (cel care este implicit în Windows XP sau versiunile mai vechi de Windows) acesta se numește „winkeys”. Dacă vi se pare că denumirile de aranjamente și variante sunt aceleași cu cele din X, să știți că așa este :-) console-setup folosește aceleași definiții. În ce privește celelalte setări, codificarea trebuie să fie UTF-8 (cele tip ISO-8859 sunt de evitat) iar fontul trebuie să suporte minim setul de caractere Latin2 (central Europe and Romanian). Mai departe veți putea alege între fontul implicit (VGA) și cel Terminus (un font recomandat dacă stați foarte mult în fața ecranului). Puteți alege și dimensiunea fontului (în pixeli). E posibil ca aceste instrucțiuni să funcționeze și pe distribuțiile derivate din Debian (ex. Ubuntu).

Cu sau fără diacritice - aplicații în mod text

În prima parte am testat ce emulatoare de terminal au suport corect pentru UTF-8 (consola linux nu are probleme dacă totul e configurat corect). Totuși nu e suficient, și aplicațiile au nevoie de suport. Aplicații testate de mine:

• clienți e-mail:
• mutt (1.5.20): da
• clienți IRC:
• irssi (0.8.13): da
• browsere:
• lynx (2.8.7rel.1): nu (nu afișează ș și ț, celelate caractere speciale sunt afișate fără diacritice)
• links (2.2): nu (afișează * în loc de ș și ț, celelate caractere speciale sunt afișate fără diacritice)
• links2 (2.2): da, doar în modul grafic (-g) alfel e la fel cu links
• w3m (0.5.2): da
• manageri de fișiere:
• mc (4.6.2): da
• editoare de text:
• vim (7.2.148): da
• mcedit (mc 4.6.2): da
• nano (2.0.9): da
• pagere:
• less (429): da
• more (util-linux 2.15.1~rc1): da
• most (5.0.0a): da

Dacă mai știți și alte aplicații în mod text (cu sau fără suport corect) vă rog să scrieți un comentariu.

Cu sau fără diacritice - terminale

În urma unei „flame” pe lista RLUG am primit o sugestie de la Petru Rațiu, și anume să documentez cum trebuie configurat un sistem Linux pentru a avea suport corect pentru limba română. În consecință am instalat din nou toate terminalele din Debian și le-am testat pe rând cu mutt (1.5.20) și mc (4.6.2). Am folosit mc nu atât pentru suportul de diacritice ci pentru că am observat fenomene „ciudate” când variabila LANG este setată pe ceva UTF-8. Testele au fost făcute cu configurația implicită, cu excepția lui pterm care la primul test a fost foarte aproape de suportul fără probleme. Știu că versiunile programelor sunt relativ noi (doar folosesc Debian unstable), dar nu mă aștept la surprize mari nici cu variante mai vechi. În general avem două categorii mari:

1. Fără probleme:
• evilvte (0.4.4.1)
• gnome-terminal (2.22.3)
• konsole (4.2.4)
• lxterminal (0.1.6)
• mlterm (2.9.4)
• roxterm (1.15.2)
• urxvt/rxvt-unicode (9.06)
• xfce4-terminal (0.4.0)
• xterm (243)
2. Fără suport (în mc și mutt apăreau caractere ciudate în locul caracterelor cu diacritice dar și în locul caracterelor de linii):
• aterm (1.0.1)
• eterm (0.9.5)
• mrxvt (0.5.4)
• multi-aterm (0.2.1)
• rxvt (2.6.4)
• wterm (6.2.9)
• xvt (6.2.9)

Excepții: kterm (6.2.0): - mc: nu are linii și pe alocuri afișează caractere asiatice - mutt: unele caractere nu apar de loc, altele (exemplu „î”) sunt înlocuite cu caractere asiatice powershell (0.9): la prima vedere pară să „înghită” anumite diacritice (nu le afișează de loc, în special „ș”) și afișează niște linii orizontale ciudate. Prima impresie e că suportul UTF-8 e cam prost (inexistent?). Probabil că nu e de mirare ținând cont că folosește gtk 1.2 ... pterm (0.60): - mc: ok - mutt: ok, dar diacriticele erau înlocuite cu un punct până când l-am pornit cu „-fn Terminus-20” Concluzie: din păcate aproape toată gama de terminale „ușoare” au probleme dacă locala este UTF-8. Deocamdată nu am găsit decât patru emulatoare de terminal clasice care să suporte UTF-8: xterm, urxvt/rxvt-unicode, mlterm și pterm. pterm e posibil să aibă un mic defect (bug) deoarece n-a detectat că fontul implicit suportă UTF-8 (și automat n-a comutat modul UTF-8). După cum era de așteptat toate terminalele pe bază de GTK/GNOME și QT/KDE au suport corect. Singurul cu probleme, powershell, ar trebui evitat oricum deoarece încă mai folosește vechea bibliotecă gtk 1.2 Dacă mai știți și alte emulatoare de terminal (cu sau fără suport UTF-8) vă rog să scrieți un comentariu.

Unde dai și unde crapă

Pornind de la o simplă discuție pe mesageria instant despre instalat pachete am început să descriu sistemul de gestionare a pachetelor din Debian. Cum interlocutorul meu nu avea răbdare și/sau chef să mă asculte am început să compun un e-mail, care a devenit destul de lung, după care m-am gândit să-l trimit la mai multe persoane interesate de subiect și până la urmă am ajuns să-l postez pe blog. Deci, pentru cine e interesat, o scurtă introducere în sistemul de gestionare a pachetelor din Debian.

Bere cu ocazia lansării Fedora 11

Ieri seară am participat la lansarea Fedora 11 în Sibiu și cu această ocazie am cunoscut și eu SbLUG Sper să fie începutul unei colaborări interesante și cu multă bere :)

Software liber la Radio Guerrilla

Nu degeaba e Guerrilla postul meu preferat de radio. Tocmai au avut o prezentare despre Ubuntu la secțiunea Internetologie. Viva la revolución!

Software liber peste tot

Săptămâna trecută mi-am cumpărat un router nou după ce l-am făcut cadou pe cel vechi mamei mele. De data asta n-am mai cumpărat la nimereală (am ales D-Link pentru că pe cutie scria că suportă Linux) ci m-am documentat. În final m-am hotărât pe Asus modelul 500gP v2 (P de la Premium).Deși are un procesor puțin mai lent decât predecesorul (240 MHz față de 266 MHz) pentru mine ar trebui să fie mai mult decât suficient și l-am găsit și la un preț mult mai bun decât mă așteptam. Planul este desigur să instalez Debian pe el, dar deocamdată am înlocuit softul original (bazat tot pe Linux) cu DD-WRT pentru că aveam probleme de conectare și stabilitate. Cu noul soft este foarte stabil și suportă funcții pe care softul original nu le avea. Debian urmează când voi avea și un adaptor de sunet USB.

Din nou compiz și Xfce4

Astăzi m-am gândit că e timpul să încerc din nou să folosesc compiz. Doar dispun de o configurație mult mai puternică (deși era utilizabil și pe P4 1,6GHz cu placă integrată Intel). Pachetele erau deja instalate de mai de mult deci tot ce a trebuit să fac a fost să modific ~/.config/xfce4-session/xfce4-session.rc astfel încât să includă ceva de genul:

[Failsafe Session] Count=5 Client0_Command=compiz Client0_PerScreen=False Client1_Command=gtk-window-decorator Client1_PerScreen=False Client2_Command=xfce4-panel Client2_PerScreen=False Client3_Command=Thunar,--daemon Client3_PerScreen=False Client4_Command=xfdesktop Client4_PerScreen=False

Desigur nu am scris toate astea singur, ci doar le-am copiat din /etc/xdg/xfce4-session/xfce4-session.rc și am făcut mici modificări:

1. am înlocuit managerul de ferestre xfwm4 cu compiz
2. am renumerotat clienții de la 1 la 3 astfel încât să pot include un nou Client1 pentru gtk-window-decorator.

Totul bine și frumos, compiz pornește fără diverse comenzi din terminal, dar parcă ceva nu e în regulă, se mișcă prea încet! Desigur, așa se întâmplă dacă nu este instalat pachetul libgl1-mesa-dri...

Pachetul zilei (candidat pentru incearca.softwareliber.ro)

Pur întâmplător am aflat de un program incredibil: synergy. Vă las în compania descrierii din Debian:

Synergy lets you easily share a single mouse and keyboard between multiple computers with different operating systems, each with its own display, without special hardware. It's intended for users with multiple computers on their desk since each system uses its own display. Redirecting the mouse and keyboard is as simple as moving the mouse off the edge of your screen. Synergy also merges the clipboards of all the systems into one, allowing cut-and-paste between systems. Furthermore, it synchronizes screen savers so they all start and stop together and, if screen locking is enabled, only one screen requires a password to unlock them all. Packages for Windows/MacOS/RPM and Sources can be found at http://sourceforge.net/project/showfiles.php?group_id=59275

3G și Debian GNU/Linux (pe scurt)

Cred că articolul meu despre instalarea modemului Huawei E220 (cel folosit de Vodafone) pe Debian e cam lung așa că m-am gândit să scriu și o variantă scurtă: 1. Se descarcă pachetul vodafone-mobile-connect-card-driver-for-linux de la betavine. Pachetul este disponibil pe sit doar pentru Debian 4.0 (Etch), dar eu l-am folosit pe Lenny. Nici variantă pentru 64 biți (arhitectura amd64) nu pare să existe, dar eu bănuiesc că se poate folosi cel pentru i386. 2. Se încearcă instalarea cu „dpkg -i”. Probabil v-a eșua din lipsa unor dependențe. 3. Se folosește „aptitude install” (fără nici un nume de pachet) pentru a completa instalarea. Aptitude ar trebui să detecteze tentativa de instalare și va oferi soluții pentru rezolvare. Probabil prima soluție oferită de aptitude nu va fi cea corectă, așa că va trebui să refuzați. A doua ar trebui să fie cea corectă. 4. Se adaugă utilizatorul (sau utilizatorii) care au voie să folosească programul în grupurile „dialout” și „dip”. Cel mai simplu este un simplu „adduser nume_utilizator dip” respectiv „adduser nume_utilizator dialout”. Pentru ca această modificare să aibă efect trebuie ca utilizatorul respectiv să se reautentifice. 4. Se pornește programul. Pe Xfce4 (probabil și pe GNOME sau KDE) poate fi găsit în meniul principal la categoria „Network”. 5. La prima pornire programul va mai face niște configurări care trebuie confirmate de utilizator. Mai întâi va afișa o poză cu modemul unde trebuie confirmat cu [OK], după care va cere confirmare pentru a folosi datele specifice rețelei Vodafone Romania (citite probabil de pe SIM). Se confirmă din nou după care trebuie salvat „Profilul” cu datele respective. 6. Un simplu clic pe butonul „Connect” ar trebui să vă conecteze la internet. Notă: Programul va cere la un moment dat și codul PIN (în mod normal codul este 1234). Dacă doriți să nu mai întrebe există opțiune în meniu, sau, dacă nu funcționează, cartela SIM se poate băga în orice telefon și dezactiva opțiunea respectivă.